Am patit chestia asta duminca dupa amiaza cand ma intorceam si eu acasa de la cumparaturi, cu sacose in maini, cu muzica in urechi.
Fiind crescut in Sectorul 3, am obiceiul sa ma uit peste umar din cand in cand…Reflex, ce sa-i fac. Si mergeam eu pe strada, neobservand nimic neobisnuit cand ma uitam in spate. Asa, sunt eu, mai paranoic pe strada. Si, in plus, nu stau in cea mai buna zona a orasului. Oricum. Aproape de casa, imi scot cheile din buzunar si imi dau castile jos. Cu coltul ochiului vad niste miscare in stanga mea. Ca tot romanul, ma uit sa vad ce-i aia. Era un nene cu sacose care pana atunci presupun ca fusese in spatele meu. El traversa strada si parea tare grabit. Ma uit putin mai atent la el, si deodata il aud ca striga la mine:
“Will you stop STARING at me?!! It’s the third time you look at me!”
Eu, bulversat si nesigur ca vorbea cu mine, am ingaimat un “What??!?!” uimit.
Raspuns: “Yeah, you heard me”. Tipul a inceput sa bolboroseasca ceva (nu auseam ca eram vis-a-vis), si trecea pe langa unii la iesirea dintr-un bar, care, evident, s-au uitat la el si la mine ca la televizor…Eu incercam sa evit sa ma uit la el de frica sa nu izbucneasca si sa sara la gatul meu (si nu vroiam sa aflu daca ar face asta sau nu)…
Ce sa faci, domne….paranoia asta…
2 Comentarii
Comentarii RSS URI identificator TrackBack
Lăsați un comentariu
nu stiu care din voi era mai paranoic…but give the man a break, you don’t exactly look like a fluffy bunny
…and chill the fuck out, ai scapat din salajan 
Daaaa, dar in salajan nu urla lumea la mine cand intorceam capul spre ei. Doar se holbau inapoi
I miss that
)